Fortnite vs Epic Games: Cine a castigat monopolul pe piata aplicatiilor mobile?

Uneori primele impresii te impiedica sa vezi padurea, spun implicatiile unei propozitii. Cine a castigat in proba Fortnite vs. Apple? Ei bine, nu este o intrebare cu un raspuns atat de usor  pe cat pare la prima vedere sau una care poate fi luata usor, fara a tine cont de modelul de business si de implicatiile pe care le are nu doar pentru modelul de business al Apple, ci pentru intreaga industrie a  jocurilor.
Singurul lucru care este clar este ca nici Apple, nici Epic Games, compania care dezvolta Fortnite. Epic Games a dorit ca judecatorul sa stabileasca ca Apple exercita o pozitie de monopol pe piata aplicatiilor mobile, iar judecatorul Yvonne Gonzalez Rogers a decis ca nu exista o valoare de monopol. Deci Epic nu a castigat. Si Apple a vrut sa o lase in pace si ca judecatorul sa-si apere modelul de afaceri, ceea ce nici nu s-a intamplat. Asa ca nici Apple nu a castigat, dar in fond, nici nu a pierdut.

In plus, judecatorul a stabilit ca Epic Games trebuie sa plateasca Apple 30% din veniturile pe care le-a generat de cand a inceput sa ofere achizitii in aplicatie pentru utilizatorii iOS de pe propria sa platforma, incalcand contractul pe care il avea cu Apple (trebuie sa plateasca 3,6 milioane de dolari). Si consumatorii? Au castigat consumatorii? In teorie, permitand alte optiuni de plata, acest lucru ar putea duce la preturi mai mici pentru consumatorii care ar avea oferte mai bune in afara App Store-ului Apple decat in ​​interior.

Asta presupunand ca dezvoltatorii au incetat sa mai transfere comisionul Apple in preturile lor, ceea ce este mult de presupus. Este adevarat ca Epic Games este dispus sa ofere reduceri de 30% la preturile sale pe propriul gateway de plata, dar vorbim despre faptul ca Fortnite are 133 de milioane de descarcari pe iOS. Sa vedem cati dezvoltatori au 133 de milioane de descarcari ale jocurilor lor. Si aici lucrurile incep sa aiba nuante. Multe nuante.

Totul va depinde de volumul de achizitii pe care dezvoltatorii le pot genera de pe platformele care se afla in afara Apple. Ceva pe care toata lumea a trecut cu vederea in sentinta judecatorului Gonzalez Rogers este ca Apple si Epic Games sunt companii create pentru a face bani si ca a face bani nu este o crima. Epic Games nu este acum o sora mai mica a Charity care are grija de interesele consumatorilor. Vrea sa faca bani la fel ca Apple, care nu este nici sora mai mica a Charity. Sunt companii. Iar deciziile pe care le vor lua sunt cele care le avantajeaza rezultatul final. Pentru ca trebuie sa vezi cum raspunde Apple. Acum Apple trebuie sa permita optiunea de achizitie in afara App Store, dar poate continua sa-si pastreze comisionul de 30%.

Vor fi consumatori care vor merge clar pe platforme externe. Atata timp cat Apple nu decide sa scada preturile comisioanelor in termen. Dezvoltatorii vor trebui acum sa aiba grija de propriile platforme de plata si de gestionarea platilor si a veniturilor, precum si sa asigure securitatea tuturor tranzactiilor. Asta are un cost pe care nu trebuie sa-l faca fata acum. In acele tranzactii prin terti, acestia vor trebui sa plateasca si un comision. Sa presupunem ca Apple isi lasa comisioanele la, nu stiu, 10%, ceea ce face mai ieftin pentru dezvoltatori sa foloseasca platforma Apple decat o platforma proprietara pe care trebuie sa o intretina.

Sa presupunem ca utilizatorii iOS prefera sa cumpere din App Store din cauza garantiilor de securitate pe care, teoretic, Apple le garanteaza si nu vor sa cumpere afara. Inseamna asta ca dezvoltatorii nu vor vinde prin Apple? Clar ca da. Si este clar ca nu se vor atinge de preturi. Exista o maxima in economie care spune ca este foarte usor sa scazi preturile, dar si ca este foarte greu sa le cresti. Daca dezvoltatorii scad preturile in afara Apple, se vor astepta ca si ei sa scada preturile la Apple (pentru ca nu Apple stabileste preturile direct, ci dezvoltatorii, tinand cont, da, de comisionul Apple), si asta se complica. Lucrul logic este ca, cu exceptia Epic Games, care este cel care a inceput razboiul impotriva Apple, nu multi dezvoltatori isi permit sa-si modifice preturile.

Epic Games se afla acum intr-o pozitie puternica in cadrul pietei jocurilor video, dar este si adevarat ca lista studiourilor importante care au disparut de-a lungul anilor are cateva nume despre care nimeni nu credea ca le vor plia servetelul. Lionhead Studios (1997-2016), Bizarre Creations (1988-2011), Zipper Interactive (1995-2012), Acclaim Entertainment (1987-2004), Silicon Knights (1992-2014), Guerrilla Cambridge (1989-2017), Radical Entertainment (1991-2012) …

Deci nu este atat de clar ca va duce la preturi mai mici pentru consumatori in general. Numai timpul va spune daca aceasta hotarare va imbunatati concurenta la margine, dar in mod clar nu este schimbarea fundamentala la care ar fi sperat-o Epic si avocatii antitrust.

Si acum ajungem la implicatiile pentru restul industriei. Un alt lucru pe care toata lumea l-a trecut cu vederea este ca judecatorul a notat, de asemenea, in hotarare ca, in timp ce Epic a ales sa vizeze Apple in privinta comisionului obligatoriu de 30% pentru a vinde prin platforma sa (dincolo de exclusivitate), parea ciudat avand in vedere Switch-ul Nintendo, Xbox-ul Microsoft si PlayStation-ul Sony. toate au o reducere similara a vanzarilor de jocuri, nu m-as fi decis sa merg si eu impotriva lor. Modelul de afaceri al Nintendo, Microsoft si Sony este usor diferit. Cu toate acestea, in cazurile antitrust, termenul „piata relevanta” este important. Este un jargon legal pentru: despre ce anume parte a economiei vorbim? Si in acest sens joaca in aceeasi liga.

Aceasta lupta nu este despre modul in care sunt distribuite jocurile video digitale, asa cum sustinuse Epic, ci despre modul in care sunt procesate platile pentru jocurile video digitale. Si pe acea piata, care include jocuri in afara iPhone-urilor si iPad-urilor, judecatorul a spus ca exista multa concurenta, asa ca Apple nu este un monopol.

Ceea ce trebuie sa vedeti acum este modul in care decizia judecatorului are impact asupra Apple si cum se comporta restul dezvoltatorilor si magazinelor. Impactul potential se extinde dincolo de marii operatori de magazine de aplicatii mobile precum Apple si Google (care are acelasi model, dar deja au permis achizitii in afara Google Play). Producatorii de console de jocuri video vor trebui sa-si reconsidere actualul model de business pentru distributia de aplicatii pe termen mediu si lung? Producatorii de console ar putea pierde venituri din taxele percepute pentru achizitiile in joc.

Rezultatul ar putea fi costuri mai mari de hardware pentru consumatori, deoarece producatorii nu se puteau baza pe taxele magazinului de aplicatii pentru a subventiona preturile scazute ale hardware-ului. Si acolo consumatorii nu ar castiga. Amintiti-va: toate aceste companii de la prima pana la ultima sunt acolo pentru a face bani. Merita amintit.