Anxietatea – simptome, cauze si tratament

Anxietatea este o stare psihologica si fiziologica ce se caracterizeaza prin componente cognitive, emotionale, somatice si comportamentale. Aceasta afectiune se caracterizeaza prin sentimentul neplacut de grija sau frica, poate fi cauzat de aparitia sau absenta stresului psihologic si duce la ingrijorare, teama, strangerea de inima si suferinta. Aceasta afectiune nu trebuie confundata cu frica, fiind mai mult un sentiment de strangere de inima legat de ceva care pare a intimida si invinge individul. Simptomele afectiunii il ajuta pe individ sa dea piept cu situatiile de criza, obligandu-l sa treaca peste acestea.

Cand anxietatea devine coplesitoare, aceasta poate deveni o tulburare de comportament, insa este, in general, o reactie normala la factori de stres. Tulburarile de anxietate au devenit o problema destul de comuna in zilele noastre, nu mai putin de 25% din populatia intregului glob suferind de astfel de simptome, si au nevoie de tratament cel putin o data in viata. Un alt procent de 25% sufera de anxietate mai putin severa, care nu necesita tratament.

Anxietatea include mai multe forme caracterizate prin efecte fizice diferite: stresul post-traumatic, anxietatea sociala, fobiile si comportamentul obsesiv-compulsiv. In timpul in care organismul se pregateste sa dea piept unei amenintari, presiunea sangelui, rata batailor inimii, perspiratia, sangele din grupele majore de muschi cresc, iar functiile digestive si cele imune sunt inhibate. Printre semnele externe de anxietate se numara paloarea, tremurul, transpiratia si dilatarea pupilelor. Unii dintre cei afectati de aceasta tulburare ajung sa aiba chiar si atacuri de panica.

Efectele fizice ale anxietatii sunt: tahicardia, palpitatiile inimii, tensiunea si slabiciunea muschilor, oboseala, ametelile, durerile in piept, imposibilitatea respiratiei, durerile de cap, durerile de stomac si durerile de cap tensionate.

Anxietatea este o stare generalizata ce se poate declansa fara aparitia stimulilor identificabili. De aceea, se distinge de frica, un raspuns cognitiv si emotional la amenintarile perceptate. Frica este legata de comportamente specifica de evitare si scapare, in timp ce situatiile incontrolabile si de neevitat descriu mult mai bine tulburarile de anxietate.

Aceste tulburari de anxietate sunt separate de frica din patru puncte de vedere: durabilitatea experientei emotionale, focusul temporal, directia motivata si specificitatea amenintarii percepute. Astfel, anxietatea se distinge ca fiind de o durata lunga, axata pe viitor, promovand atentia cand se confrunta cu o posibila amenintare, si axate in principal pe indepartarea posibilei amenintari. In general, fiecare individ are o astfel de experienta in viata si este una din reactiile comune in fata amenintarilor reale sau percepute de toate tipurile, astfel ca putini sunt cei care vor avea probleme de acest fel toata viata.

Oricare din noi a trecut prin frica intensa, care este o emotie umana normala si care ajuta la confruntarea cu amenintarea. Anxietatea se dezvolta drept o frica irationala si extrem de intensa, care nu este justificata prin existenta unei situatii primejdioase pentru individ.

Simptome

In principal,  individul simte o frica intensa declansata de ganduri constante care se repeta, ganduri ingrijoratoare ce devin elemente de stres care stau in calea functionarii normale a acestuia. Reactiile fizice ale anxietatii au fost enuntate mai sus (tremur, dificultati in respiratie, tanspiratie, batai rapide ale inimi, lesin, greata), acestea fiind acompaniate de ganduri disfunctionale care il fac pe individ sa se simta slab, inferior. Printre reactiile ceva mai severe se afla comportamentul de evitare prin care individul se protejeaza de eventuale esecuri sau refuzuri. Anxiosii se confrunta cu emotii negative intense, evaluarea irationala a situatiilor care cresc anxietatea sau ganduri negative care ii determina sa dea inapoi.

Tipuri de tulburari de anxietate

Anxietatea generalizata este cea in care individul are o frica exagerata si o grija legata de lucruri obisnuite: familia, sanatatea, prietenii, banii, munca, esecurile pot deveni centrul acestui tip de anxietate. Acest tip de tulburare este constanta cel putin timp de sase luni si individul are probleme in a reusi sa o controleze. Printre simptomele acestei tulburari se afla: oboseala, insomnia, irascibilitatea si iritabilitatea usoara si problemele de concentrare.

Fobiile

Anxietatea se poate exprima si sub forma fobiilor care il impiedica pe individ sa socializeze sau sa duca o viata obisnuita.

Fobia sociala reprezinta frica de judecata si evaluarea negativa a oamenilor asupra individului si duc de e obicei la evitarea situatiilor de risc, ajungandu-se chiar la izolarea individului. Acestuia ii este frica de umilintele prin care ar putea trece in public: discursul in public, folosirea toaletelor publice, bautura sau mancatul in public, comportamentul la petreceri sau la locul de munca.

Fobiile specifice sunt mult mai intense si se caracterizeaza printr-o frica irationala si persistenta legata de o situatie sau un obiect specific. Acest tip de frica poate aparea fata de anumite lucruri, animale sau categorii de persoane si poate fi atat de intensa incat individul ajunge sa aiba atacuri de panica si simptome fizice intense. Cele mai comune fobii sunt cele de caini, paianjeni, sange, furtuni, ace, spatii inchise, iesirile in public sau alte situatii si obiecte. Anxietatea resimtita de cei care intampina astfel de frici sunt intense, exagerate si tulburatoare. Adultii devin constienti de frica lor exagerata, insa nu se pot opri de la evitarea persoanei, situatiei, obiectului sau animalului care sta  la baza acestei frici. De aceea, fricile specifice pot ingreuna viata individului din unele puncte de vedere.

Tulburarile de anxietate

Anxietatea arahnofobiei

Tulburarile de panica au loc mult mai rar decat atacurile de panica, ce pot aparea spontan. Pentru ca un individ sa fie diagnosticat cu astfel de tulburari, trebuie sa fi suferit cel putin patru atacuri de panica lunar pe o perioada de minim sase luni. Aceasta poate fi diagnosticata daca atacurile suferite sunt frecvente si daca individul simte o frica persistenta si intensa fata de atacurile de panica.

Tulburarile obsesiv-compulsive sunt caracterizate prin ganduri si impulsuri intruzive, nedorite si involuntare. In acelasi timp, indivizii care sufera astfel de aceasta tulburare simt nevoia sa efectueze anumite ritualuri comportamentale sau mentale: spalatul pe maini excesiv, dusurile frecvente, verificarea repetitiva a actiunilor proprii. Cei care sufera de acest tip de tulburare stiu de obicei de natura irationala si excesiva a comportamentului lor.

Tulburarile de stres post-traumatic isi fac aparitia dupa ce individul trece printr-o situatie traumatizanta. Evenimentele traumatizante pot fi unele recente sau pot fi reminiscente din copilarie. Reactiile de soc, furie si suferinta sunt normale in cazul acestui tip de evenimente, insa indivizii care sufera de soc post-traumatic manifesta reactii severe, intruzive si prelungite, care ajung sa afecteze viata obisnuita. Ganduri, imagini legate de situatia traumatizanta experimentata raman in mintea individului, devenind un factor de stres pentru acesta, uneori chiar mai mare decat evenimentul in sine. Individul ajunge sa evite evenimentele sau situatiile care ii amintesc de aceasta trauma.

Anxietatea si tulburarile de anxietate pot avea efecte grave, ducand la izolare sociala si la depresii clinice. De asemenea, aceste afectiuni pot dauna capacitatii de munca, invatare si afecteaza efectuarea activitatilor de rutina. Tulburarile de acest fel pot dauna relatiilor familiale, colegiale si a relatiilor cu prietenii. Starile de depresie pot duce in conditii extreme la ganduri de autodistrugere si suicid.

Tratament  

Anxietatea este tratabila cu ajutorul asistentei de specialitate si a tratamentului medicamentos. Printre tratamentele efective ale anxietatii se afla:

Managementul anxietatii si tehnicile de relaxare (meditatia, hipnoterapia, exercitiile de respiratie) Terapiile cognitiv comportamentale ce au drept scop schimbarea credintelor, a schemelor de gandire, comportamentelor ce pot sa declanseze anxietatea. Acest tip de terapii presupun si confruntarea cu stimulul declansator al anxietatii, purtand numele de desenzitivizare. Medicatia (sedativa, antidepresanti).

Exista si terapii care folosesc ierburi pentru a calma anxietatea. Acestea se gasesc in toata lumea si sunt de obicei compuse din Kava, scoarta de magnolie, scoarta de felodendron, floarea pasiunii. Aceste tratamente traditionale sunt insa puse sub semnul intrebarii de catre clinicieni.