Sursa foto: Shutterstock
Tromboza apare atunci când se formează un cheag de sânge, numit tromb, într-un vas de sânge. Această afecțiune poate duce la complicații majore, deoarece cheagurile de sânge pot bloca fluxul sangvin către organele vitale ale corpului, ceea ce poate cauza daune permanente sau poate chiar pune viața în pericol. Există două tipuri principale de tromboză: tromboza venoasă, care afectează venele, și tromboza arterială, care afectează arterele.[1] Continuă să citești pentru a afla mai multe despre cauzele și simptomele trombozei, dar și cum se poate ea diagnostica și trata!
Cauzele trombozei
Tromboza este o afecțiune foarte comună, care poate diverse cauze.
În cazul trombozei venoase, de exemplu, posibilele cauze includ bolile venoase, imobilizarea prelungită, anumite boli care afectează coagularea sângelui, fracturile, obezitatea și chiar și unele medicamente. Tromboza arterială este adesea cauzată de ateroscleroză, adică îngroșarea sau întărirea arterelor, care apare ca rezultat al acumulării de depozite de grăsime sau calciu, numite plăci de aterom, pe pereții vaselor de sânge. Aceste plăci se pot rupe brusc, determinând formarea unui cheag de sânge.[1][2]
Există mulți factori de risc pentru tromboză. Aceștia includ: istoricul familial de tromboză, terapia cu hormoni, sarcina, leziunile venelor, lipsa de activitate fizică, fumatul, dieta nesănătoasă, vârsta înaintată și diverse afecțiuni.[1][2]
Simptomele trombozei
Pentru a putea recunoaște la timp eventualele semne de alarmă, este bine să știi cât mai multe despre tromboză și simptomele sale. Trebuie spus însă că acestea pot varia considerabil în funcție de dimensiunea cheagului de sânge, de localizarea acestuia și de efectele sale.[1][2]
De exemplu, atunci când tromboza se dezvoltă la nivelul unei artere din braț sau picior, pot apărea simptome precum slăbiciunea părții afectate a corpului sau incapacitatea de a o mișca, senzația de amorțeală sau furnicături și durere. Pielea este rece, palidă, și pot apărea vezicule, răni sau ulcerații În stadiile avansate, poate apărea necroza.[2]
În cazul în care cheagul de sânge se formează într-o venă a unui braț sau picior, pielea de la nivelul zonei afectate se va înroși sau se va închide la culoare și va fi caldă la atingere. Pot apărea dureri severe și se mai poate observa și umflarea membrului.[2]
Diagnosticarea trombozei
Diagnosticarea trombozei implică, în general, un examen fizic și o combinație de analize și investigații imagistice. În funcție de localizarea posibilului tromb, se pot folosi diferite tipuri de teste imagistice: tomografie computerizată (CT), imagistică prin rezonanță magnetică (RMN), ecografie, angiografie sau venografie.[1][2]
Angiografia, de exemplu, este o procedură de diagnostic ce presupune examinarea vaselor de sânge cu ajutorul razelor X, după injectarea unei substanțe de contrast. Pregătirea pacientului pentru angiografie poate include, pe lângă evaluarea sănătății generale prin analize și investigații, și repausul alimentar sau întreruperea administrării anumitor medicamente. Dacă urmează să faci o astfel de investigație, discută cu medicul tău pentru a afla exact ce trebuie și nu să faci înainte!
Tratamentul trombozei
Tratamentul pentru tromboză se stabilește în funcție de severitatea și localizarea cheagului de sânge. Opțiunile de tratament includ medicamente anticoagulante, tratamente trombolitice și intervenții chirurgicale.[1][2]
Medicamentele anticoagulante reprezintă una dintre cele mai comune metode de tratament. Acestea funcționează prin împiedicarea formării de noi cheaguri de sânge și prevenirea extinderii celor existente. Tratamentele trombolitice, pe de altă parte, sunt medicamente care dizolvă rapid cheagurile de sânge. Acestea sunt utilizate în mod special în cazurile de tromboză severă sau atunci când există un risc iminent de complicații grave.[1][2]
În situații în care medicamentele nu sunt eficiente sau există contraindicații la acestea, se poate recurge la intervenții chirurgicale pentru îndepărtarea cheagului de sânge. Acestea pot include trombectomia, adică îndepărtarea cheagului de sânge, sau plasarea unui filtru de venă cavă, care previne migrarea cheagului de sânge către plămâni.[1][2]
Pe lângă aceste metode de tratament, modificările stilului de viață joacă un rol crucial în prevenirea formării de noi cheaguri de sânge. Astfel, o alimentație sănătoasă, exercițiile fizice regulate, renunțarea la fumat și controlul greutății pot avea un impact semnificativ asupra riscului de tromboză.[2]
Este important să consulți un medic dacă observi orice simptom ce ar putea fi asociat cu tromboza. Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a preveni complicațiile grave și pentru a îmbunătăți prognosticul!
Disclaimer: Informațiile prezentate în acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Pentru un diagnostic și tratament corect, adresează-te unui medic!
Bibliografie:
- „Thrombosis”, Johns Hopkins Medicine, 2019, www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/thrombosis. Accesat la 22 Aug. 2024.
- „Thrombosis: Symptoms & Treatment”, Cleveland Clinic, 6 Sept. 2023, my.clevelandclinic.org/health/diseases/22242-thrombosis. Accesat la 22 Aug. 2024.
